Memoires...
Esti singur cand nu te intelege nimeni, cand nu ai cu cine vorbi, cand ti-e groaza de trecut, teama de viitor, te indoiesti dureros de prezent si trebuie sa taci...
joi, 8 martie 2012
marți, 6 martie 2012
Daca ma inseli, vreau sa stiu. N-as alege sa ma minti. As alege sa stiu ca nu te-ai multumit cu ceea ce ai. Nu te-as putea ierta imediat. Orgoliul m-ar impinge sa ma razbun, sa te ranesc. Dar daca ce e in suflet depaseste orgoliul, revin la tibe curand. Nu te controlez. Poti foarte usor cand te intreb cine e la telefon sa imi spui "Dan" in loc de "Dana". Cat eu sunt la dus, tu poti sa vorbesti cu ea linistit si sa ii spui "noapte buna". Cat eu ma uit la un film, tu poti sa stai pe mail sau pe messenger si sa trimiti mesaje de amor. Nu am de ce sa fiu spionul tau. Daca alegi sa minti, te minti in primul rand pe tine. Nu vad de ce nu mi-ai spune direct: vreau sa traiesc asta. Ce as putea eu sa-ti fac? Sa te opresc? Cum? Daca vrei cu adevarat sa traiesti ceva, traiesti si peste mine, si peste ceea ce te-as ruga eu. Daca vrei sa te opresti, o faci tot pentru ca vrei tu, pentru ca alegi sa nu ma ranesti, sa nu aduci intre noi o durere meschina, inevitabila, umana si pentru ca voiajul nostru este mai puternic decat satisfactia unei croaziere temporare.
Cand iubirea iti produce o suferinta deliranta, ar trebui sa te bucuri. Inseamna ca esti la limita autentica a vietii. Suferinta este singurul semn concret pe care il poti avea in momentul in care iubesti. Suferinta aceea nuda cand rezisti si reusesti sa nu il scoti afara din tine pe celalalt, ci dimpotriva, il accepti, il vezi, il cunosti. Lasandu-l pe celalalt sa te cunoasca, te lasi si pe tine sa il cunosti.
Minunea? Coborarea in Infern nu e pe cont propriu in Iubire. E in doi. Este singura situatie in care Iadul nu ne primeste singuri.
Minunea? Coborarea in Infern nu e pe cont propriu in Iubire. E in doi. Este singura situatie in care Iadul nu ne primeste singuri.
Extraordinar este ca nu ii poti cere celuilalt nimic. Nu-i poti cere omului pe care l-ai lasat sa te cotropeasca cum sa te cotropeasca. Nu-i poti cere sa umble prin tine descult, caci asta ar insemna sa te menajezi. Iubirea nu are cale de mijloc. E nuda. Omului aceluia nu trebuie sa ii ceri. Pe omul acela trebuie sa il ajuti sa simta ce sa iti dea, cum sa calce prin tinr, cum sa te cunoasca fara a te zdrobi. Nimeni, in afara ta, nu te cunoaste mai bine. Nimeni nu are de unde sa stie ce te doare si ce nu te doare. Poate, daca ai noroc, sa te intuiasca, dar atat. Si totusi, nu poate sa stie daca acolo unde el calca e carare de munte printre stanci, printre flori sau printre lacrimi.
luni, 5 martie 2012
Trebuie sa accepti omul asa cum e el, cu toate defectele pe care ti le dezvaluie treptat. Una e sa iei atitudine fata de un lucru negativ si alta e sa te lasi doborata. Fii putin lucida si vezi care iti sunt asteptarile de la un om. Fii putin lucida si da-ti seama ca nimeni nu are ce sa-ti ia pentru ca nimeni nu ti-a dat ce ai tu cu sfintenie. Fii putin realista si da-ti seama unde duc relatiile cu cei din jurul tau, cu oamenii la care tii, cat de mult se pot degrada, cate suspiciuni se acumuleaza. Fii inteleapta si cunoaste-i pe oameni fara sa consumi energie inutila pentru a te razbuna. Din faptele celorlalti putem invata masura faptelor noastre. De ce vorbesti atat de urat despre tine? Ai gresit pentru ca sa poti sa intelegi ceva din greseala. Nu ca sa te lamentezi in ea. Greseala nu se depaseste cu "imi pare rau", ci cu o respiratie noua, cu o viata noua. Greseala nu inseamna sfarsit daca mergi pe calea iubirii. Greseala poate sa curete daca o traiesti cu regret maxim si o lasi sa lucreze spre vindecarea ta.
Cand esti murdar pe corp, te duci si te speli cu apa. Dar cand ti-e murdar sufletul, cu ce te cureti? Iubirea presupune iertare, intelepciune, rabdare, toleranta. Urasc tot ceea ce sunt. Daca omul ar fi un om din hartie, nu un om din carne si sange, as fi in stare sa bag cutitul in el, sa il ard, sa il calc in picioare pe Dumnezeul care l-a creat astfel. Nu e Dumnezeu de vina pentru degradarea noastra. Mandria este unul dintre cele sapte pacate capitale. Ma judec si nu stiu sa ma iert, pentru ca sunt mandra. Cat o sa raman astfel, voi fi bolnava.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)