marți, 6 martie 2012

     Daca ma inseli, vreau sa stiu. N-as alege sa ma minti. As alege sa stiu ca nu te-ai multumit cu ceea ce ai. Nu te-as putea ierta imediat. Orgoliul m-ar impinge sa ma razbun, sa te ranesc. Dar daca ce e in suflet depaseste orgoliul, revin la tibe curand. Nu te controlez. Poti foarte usor cand te intreb cine e la telefon sa imi spui "Dan" in loc de "Dana". Cat eu sunt la dus, tu poti sa vorbesti cu ea linistit si sa ii spui "noapte buna". Cat eu ma uit la un film, tu poti sa stai pe mail sau pe messenger si sa trimiti mesaje de amor. Nu am de ce sa fiu spionul tau. Daca alegi sa minti, te minti in primul rand pe tine. Nu vad de ce nu mi-ai spune direct: vreau sa traiesc asta. Ce as putea eu sa-ti fac? Sa te opresc? Cum? Daca vrei cu adevarat sa traiesti ceva, traiesti si peste mine, si peste ceea ce te-as ruga eu. Daca vrei sa te opresti, o faci tot pentru ca vrei tu, pentru ca alegi sa nu ma ranesti, sa nu aduci intre noi o durere meschina, inevitabila, umana si pentru ca voiajul nostru este mai puternic decat satisfactia unei croaziere temporare.
     Cand iubirea iti produce o suferinta deliranta, ar trebui sa te bucuri. Inseamna ca esti la limita autentica a vietii. Suferinta este singurul semn concret pe care il poti avea in momentul in care iubesti. Suferinta aceea nuda cand rezisti si reusesti sa nu il scoti afara din tine pe celalalt, ci dimpotriva, il accepti, il vezi, il cunosti. Lasandu-l pe celalalt sa te cunoasca, te lasi si pe tine sa il cunosti.
Minunea? Coborarea in Infern nu e pe cont propriu in Iubire. E in doi. Este singura situatie in care Iadul nu ne primeste singuri.
     Extraordinar este ca nu ii poti cere celuilalt nimic. Nu-i poti cere omului pe care l-ai lasat sa te cotropeasca cum sa te cotropeasca. Nu-i poti cere sa umble prin tine descult, caci asta ar insemna sa te menajezi. Iubirea nu are cale de mijloc. E nuda. Omului aceluia nu trebuie sa ii ceri. Pe omul acela trebuie sa il ajuti sa simta ce sa iti dea, cum sa calce prin tinr, cum sa te cunoasca fara a te zdrobi. Nimeni, in afara ta, nu te cunoaste mai bine. Nimeni nu are de unde sa stie ce te doare si ce nu te doare. Poate, daca ai noroc, sa te intuiasca, dar atat. Si totusi, nu poate sa stie daca acolo unde el calca e carare de munte printre stanci, printre flori sau printre lacrimi.

luni, 5 martie 2012

     Trebuie sa accepti omul asa cum e el, cu toate defectele pe care ti le dezvaluie treptat. Una e sa iei atitudine fata de un lucru negativ si alta e sa te lasi doborata. Fii putin lucida si vezi care iti sunt asteptarile de la un om. Fii putin lucida si da-ti seama ca nimeni nu are ce sa-ti ia pentru ca nimeni nu ti-a dat ce ai tu cu sfintenie. Fii putin realista si da-ti seama unde duc relatiile cu cei din jurul tau, cu oamenii la care tii, cat de mult se pot degrada, cate suspiciuni se acumuleaza. Fii inteleapta si cunoaste-i pe oameni fara sa consumi energie inutila pentru a te razbuna. Din faptele celorlalti putem invata masura faptelor noastre. De ce vorbesti atat de urat despre tine? Ai gresit pentru ca sa poti sa intelegi ceva din greseala. Nu ca sa te lamentezi in ea. Greseala nu se depaseste cu "imi pare rau", ci cu o respiratie noua, cu o viata noua. Greseala nu inseamna sfarsit daca mergi pe calea iubirii. Greseala poate sa curete daca o traiesti cu regret maxim si o lasi sa lucreze spre vindecarea ta.
     Cand esti murdar pe corp, te duci si te speli cu apa. Dar cand ti-e murdar sufletul, cu ce te cureti? Iubirea presupune iertare, intelepciune, rabdare, toleranta. Urasc tot ceea ce sunt. Daca omul ar fi un om din hartie, nu un om din carne si sange, as fi in stare sa bag cutitul in el, sa il ard, sa il calc in picioare pe Dumnezeul care l-a creat astfel. Nu e Dumnezeu de vina pentru degradarea noastra. Mandria este unul dintre cele sapte pacate capitale. Ma judec si nu stiu sa ma iert, pentru ca sunt mandra. Cat o sa raman astfel, voi fi bolnava.
 Lumea se imparte in trei, nu in doua. Oamenii care cred ca exista Iad pentru ca l-au trait profund, oamenii care nu cred ca exista Iad pentru ca nu l-au trait deloc si oamenii care traiesc precauti, distanti, sceptici pentru ca, daca au scapat in sufletul lor o picatura din apa Iadului, au facut-o superficial. Caci apa Iadului nu picura. Apa Iadului se revarsa, distruge, devasteaza. Eu vin din Iad. N-am nevoie sa conving pe nimeni.
     Iubirea nu inseamna sa-ti lasi sufletul sa fie teren de joaca pentru nebuni, ci un ring de dans unde nu ai voie sa te opresti, unde trebuie sa rezisti pana la capat indiferent de muzica pe care o auzi, indiferent ca iti place sau ca nu iti place, ca ai obosit, ca iti este frica...In infinit nu exista popas. Daca ai obosit, iti tragi rasuflarea din mers.
     Tot ce ni se intampla, frumos, urat, divin, diabolic, suntem noi. Vreau sa traiesc cu tine tot. Sa ma satur de tine, sa te vars si apoi sa o luam de la capat. Unul fara celalalt nu existam, oricat de mult am vrea asta. In momentul in care ne-am intalnit, ne-am amestecat sufletele. De ce ne-am certat? Stie vreunul? Asa se cearta copiii. Nu-si vorbesc, dar nu stiu de ce. Si noi vom ramane copii in tot ceea ce vom face si ne vom spune. Oamenii care se iubesc au de multe ori un comportament prostesc.
     Iubirea nu inseamna sa ceri unui om sa se schimbe, ci sa il determini sa se schimbe singur, sa aiba nevoie sa se schimbe, sa simta necesara schimbarea.
     Cand are prea multa libertate, omul, in loc sa zboare, isi leaga aripile, iar cand nu are libertate, zboara in cercul lui limitat inchipuindu-si ca atinge infinitul.
     Omul are nevoie sa minta atunci cand are nevoie sa se apere si sa isi traiasca viata dincolo de celalalt, bariera care il constrange. Omul e liber. Doar in inchipuirea noastra el este legat. In realitate, e liber. Nimeni nu poate sa lege cu adevarat pe nimeni. Nu s-a inventat lant pentru suflet. Traim tot ce vrem sa traim, cu voia sau fara voia celuilalt, in ciuda normelor si a prejudecatilor sociale. Traim tot ceea ce consideram ca ne este necesar si ca ne ajuta sa intelegem mai mult, sa simtim altfel. Daca ceea ce traiesti cu mine nu iti este de ajuns, este normal sa cauti in alta parte. Alegerile pe care le facem sunt individuale. Existam in functie de ceea ce alegem. Nu poti sa alegi decat pentru tine si esti raspunzator de fiecare secunda pe care o traiesti. Viata nu iti da nimic inapoi. Ceea ce faci ramane facut. Nu poti sa stergi, nu poti sa te intorci sa schimbi, nu poti sa zici ca nu s-a intamplat. Fiecare clipa lucreaza la moartea ta. Si singura clipa care conteaza cu adevarat e ultima. Atunci cand ar trebui sa rasuflii usurat si sa nu iti para rau dupa nimic. Iubirea este singura care te determina sa te schmbi, sa il pui pe celalalt inaintea ta si sa traiesti prin el, nu prin tine. Iubirea te face sa renunti la ego-ul tau si este singura care din doi face unu.

Ce ne spunem cand nu ne vorbim

În cartea Ce ne spunem când nu ne vorbim, a luiChris Simion, un diagnostic fatal o determină să o ia la fugă şi să se ascundă. Fără nicio explicaţie. Îşi abandonează iubitul, părinţii, prietenii… tot. Pleacă din ţară ca să-şi trăiască sfârşitul într-o singurătate deplină, scriind mail-uri pe care nu le trimite niciodată. După doi ani, îşi reface analizele. Verdictul medical are efect de dinamită. Anulează toate aşteptările. E sănătoasă tun, fără urmă de neoplasm, prin urmare, în viaţă. După doi ani în care a dansat tango cu moartea, revine în povestea din care evadase, dar nu se mai identifică profund cu nimic. Acvariul cu lumea ei de demult, cu peşti-emoţii, cu scoici-amintiri, cu gânduri-nisipuri, cu plante-vise, mediul ei vital de mai înainte, se dovedeşte a fi acum ceva banal, deloc esenţial, foarte simplu de înlocuit. Singurul lucru cu care rămâne după această jupuire e sinele. Dacă primul diagnostic a fost greşit sau dacă şi-a inventat povestea doar ca să fugă de realitatea în care era… nu mai contează atâta timp cât, însoţind-o pas cu pas pe drumul ei, ne-am făcut ţăndări ca să ne recompunem, am minţit ca să descoperim adevărul, am urât ca să aflăm iubirea adevărată, ne-am pierdut definitiv ca să îl regăsim pe Dumnezeu pentru totdeauna.
„Când eşti pe un drum cu sens unic, fără cale de întoarcere, fiecare secundă te costă altfel. Moartea îmi zâmbeşte din colţul camerei. Mi-ai şoptit toată copilăria că viaţa trebuie să fie o eternă lecţie în care să ne pregătim să murim.
Mă auzi? Caută neîncetat să rămâi liber. Inima ta poate iubi tot ce doreşte. În fiecare răsărit de soare există ceva frumos. Călătoria aceasta nu poate avea sfârşit.”

duminică, 29 ianuarie 2012

Knowledge is Power

Poarta-te ca o LADY, gandeste ca un BARBAT

     Pentru ca o femeie sa se simta cu adevarat satisafacuta, trebuie sa aiba patru barbati: unul batran, unul urat, un actor porno si un homosexual. Batranul va sta cu tine acasa, va cheltui cu tine toata pensia, te va imbratisa, iti va induce un sentiment de siguranta si nu va avea pretentia de a face sex, pentru ca nu mai poate. Iti va oferi siguranta financiara. Cel urat se va face luntre si punte ca sa te ajute: va lua copiii de la scoala, se va duce la supermarket, va spala masina in weekend, va sta cu pisica. Intr-un cuvant, va face tot ceea ce vrei, pentru ca este fericit ca o femeie asa de frumoasa ca tine ii acorda atentie. Datorita ajutorului lui, vei avea mult timp pentru tine. El te va despovara de toate lucrurile, facandu-ti pe plac. Apoi este actorul porno. Ai nevoie de unul experimentat. Stii bine ce vei obtine de la el. Este bine facut, nu foarte inteligent, nu poate sa poarte o conversatie placuta, este plin de muschi din cap pana-n picioare si, cand il vezi, stii ca o sa te dea pe spate. Asta e tot ceea ce vrei de la el si stii ca vei obtine acest lucru in stil mare. Sex de-ti sta mintea in loc - asta vei obtine de la el. Apoi ai nevoie de un homosexual - cineva cu care sa poti merge la cumparaturi, care sa nu vrea de la tine decat sa auda barfe si detalii legate de ce ti-a cumparat batranul, la ce treburi l-ai mai pus pe tipul urat si cum te-a facut actorul porno sa nu-ti dezlipesti ochii din tavan timp de o saptamana.


In the window
faces staring right passed me
they're on a date feeling happy
and I go in and sit with them
make them laugh and be normal
for an hour and a half
of someone's time but not mine
'cause I just fly, fly, fly
only fly, fly, fly

marți, 24 ianuarie 2012

pag 213-214

     "Te iubesc pentru ca toate iubirile din lume sunt ca niste rauri diferite care curg spre acelasi lac, si acolo se intalnesc si se transforma intr-o iubire unica ce devine ploaie si binecuvanteaza pamantul.
     Eu te iubesc ca un rau, care face sa creasca iarba si florile pe unde trece el. Te iubesc ca un rau, care da de baut celui insetat si-i transporta pe oameni unde vor sa ajunga.
    Te iubesc ca un rau care intelege ca trebuie sa curga altfel intr-o cascada si sa invete sa se odihneasca intr-o depresiune a terenului. Te iubesc pentru ca toti ne nastem in acelasi loc, la acelasi izvor, care continua sa ne hraneasca mereu cu aceeasi apa. Astfel, cand ne simtim slabi, tot ce trebuie sa facem este sa asteptam putin. Revine primavara, zapezile iernii se topesc si ne umplu iar cu o noua energie.
     Te iubesc ca un rau care incepe singuratic si firav pe un munte, creste treptat si se uneste cu alte rauri pana ce, de la un anumit punct, poate ocoli orice obstacole ca sa ajunga acolo unde vrea.
     Primesc iubirea ta si ti-o incredintez pe a mea. Nu iubirea unui barbat pentru o femeie, nu iubirea unui tata pentru o fiica, nu iubirea lui Dumnezeu pentru fapturile sale. Ci o iubire fara nume, fara explicatie, ca un rau care nu reuseste sa-si explice parcursul, doar merge inainte. O iubire care nu cere si nu da nimic in schimb, ci doar se manifesta. Niciodata nu voi fi al tau, niciodata nu vei fi a mea, dar chiar si asa pot sa spun: eu te iubesc, te iubesc, te iubesc."

miercuri, 18 ianuarie 2012

Aleph...

     Nu se poate explica Aleph-ul, dar in traditia magica el se prezinta in doua moduri. Primul din ele e un punct in Univers care contine toate celelalte puncte, prezente si viitoare, mici sau mari. In general il descoperim din intamplare. Ca sa se produca asta, persoana - sau persoanele - trebuie sa fie in locul fizic unde se afla el. Numim asta micul Aleph. Micul Aleph apare intotdeauna intamplator. Mergi pe strada, sau te asezi intr-un anumit loc, si deodata intreg Universul se afla acolo. Primul lucru care apare e o imensa vointa de a plange, nu de tristete, nici de bucurie, ci de emotie. Stii ca intelegi totul, chiar daca nu stii sa-ti explici nici tie insuti.
     Marele Aleph se produce cand doua sau mai multe persoane intre care exista o anumita afinitate foarte puternica se intalnesc intamplator in micul Aleph. Aceste doua energii diferite se completeaza si provoaca o reactie in lant. Aceste doua energii..sunt polul pozitiv si negativ al oricarei baterii, ceea ce face sa se aprinda lampa. Ele se transforma in aceeasi lumina. Planetele care se atrag si sfarsesc prin a se ciocni. Indragostitii care se intalnesc dupa mult mult, timp. Al doilea este cel provocat tot din intamplare, cand doua persoane pe care le-a ales Destinul pentru o misiune specifica se intalnesc intr-un loc anume.
     Doua persoane pot sa traiasca toata viata una langa cealalta, pot sa lucreze impreuna, ori pot sa se intalneasca doar o data si sa se desparta pentru totdeauna fiindca au trecut prin punctul fizic care face sa tasneasca in mod necontrolat ceea ce le-a unit pe lumea asta. Adica se indeparteaza fara sa inteleaga exact ce anume le-a apropiat. Dar, daca Dumnezeu vrea, cei care au cunoscut dragostea odata se vor reintalni.
     Asta nu inseamna ca ORICE intalnire este legata de dragostea romantica. Majoritatea se petrec pentru ca exista lucruri care nu au fost inca rezolvate, si avem nevoie de o noua reincarnare ca sa asezam la locul respectiv ceea ce a fost intrerupt.