Inotand in curcubeu
Am simtit cum se topesc vorbele
Si cum se preling pe ochiul mort al intunericului...
Am simtit sloiuri de cuart
M-au inchis in candelabrul tacerii
Si m-au condamnat sa visez
Penegrand printre meandrele timpului.
Parul iernii prelins tacut printre pietre
Si singuratatea batandu-mi in geam
Cu priviri albe de fulgi
Sunt perdele ale unei inimi ingalbenite de soare...
Ganduri de ceara se topesc,
Pe la ureche vajaie sonate
Iarna...iarna...iarna
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere